marți, 1 mai 2012

Nevăzătorii botoşăneni au talent

Schimbările din viaţa culturală a Filialei Nevăzătorilor Botoşani încep să ţină deja de tradiţie. În luna ianuarie a acestui an ei au recitat, integral „Luceafărul” şi nu au mai fost protagoniştii concursului de poezie eminesciană ce intrase deja în rutină. „Februarie” a fost luna în care s-a celebrat pentru prima dată Dragobetele la filială, prilej de amuzament, declaraţii de dragoste între cupluri constituite ad – hoc şi un karaoke după muzica lui Zavaidoc, iar „martie” a însemnat o celebrare plină de firesc a Zilei femeii.

Deşi se spune că nu e o idee prea fericită ca, atunci când pleci la drum, să alegi o destinaţie unde ai mai fost, excursia de fine de aprilie la Pensiunea „Perla Brazilor” din satul sucevean Frumosu a fost una plină de farmec. Peisajul de primăvară „recent intrată în drepturi” era ca de poveste, iar vremea caldă i-a îndemnat pe mulţi la drumeţii pe dealurile în „straie” de culoarea verdelui crud, precum şi la plajă - învăluiţi de căldura unui soare neaşteptat de generos, după atâta „frig şi ploaie”.

După o pauză de trei ani, piscina din interiorul pensiunii era la fel de primitoare, în special spre bucuria copiilor veniţi împreună cu grupul de nevăzători, dar şi al adulţilor, ce se răcoreau după sauna fierbinte. Atmosfera extrem de relaxantă s-a înviorat la aromele ce veneau dinspre grătar, amintirile despre anii de altădată ai filialei depănându-se în scrânciobele din vecinătate.

La vreme de seară, au prins viaţă hore pe muzica Tarafului „Entuziaştii” şi a prietenilor instrumentiştilor nevăzători, în joc prinzându-se nu doar excursioniştii, ci şi Elena Ciocan, gazda grupului venit în ospeţie, precum şi angajaţi ai pensiunii. În cea de-a doua seară, am propus un eveniment după modelul Emisiunii „Românii au talent”, în versiunea „Nevăzătorii au talent”. S-a remarcat Tudorel Tupiluşi, preşedintele filialei, ce a susţinut un amplu monolog, a spus bancuri, momentul de vârf al serii fiind cel în care a cântat alături de soţie, copii şi prietenii lor melodia „Fetele lui tata”. Cu vii aplauze a fost răsplătit şi Alexandru Surugiu, ce a cântat cântece ce erau ştiute de foarte puţini din public. O extrem de plăcută supriză a produs-o Constantin Surugiu, care a fluierat la modul artistic două melodii (preferata mea fiind Radu mamii, Radule!). Steluţa Surugiu a cântat şi ea muzică mai puţin cunoscută şi a prezentat mărgele făcute de ea, Mariana Lupaşcu a cântat o romanţă, cu glasul înecat de emoţie, iar Constantin Baciu a recitat şi a spus bancuri.

Spre casă, ne-am mai „încărcat bateriile” pe vârf de munte, la „Palma”, unde peticele de zăpadă uitate de iarnă pe acele meleaguri „îşi dădeau mâna” cu ghiocei şi alte flori suave de munte, dar şi la Grădina zoologică din Rădăuţi, unde „se luptau” cu canicula urşi, lei, tigri, maimuţe şi multe alte animale ce-şi părăsiseră pădurile întru delectarea turiştilor. (Carmen MORARU)