Tradiţii şi colinde la S.C. "Cartonajul" SRL Botoşani. Jos pălăria pentru artiştii amatori, care au dat dovadă de talent şi mult umor

Moş Crăciun... literar

Recent, a văzut lumina tiparului, la Editura Agata, volumul „50 de ani de viaţă în penumbră pentru nevăzătorii botoşăneni”. Cartea, care a apărut şi în varianta audiobook, a fost tipărită în cadrul proiectului cu acelaşi nume, finanţat de Primăria Botoşani şi cofinanţat de Filiala Nevăzătorilor Botoşani. Volumul cu tentă istorică a fost oferit spre vânzare nevăzătorilor botoşăneni, banii adunaţi fiind folosiţi pentru a oferi daruri de Crăciun unor nevăzători ce se constituie în cazuri sociale ce necesită un plus de atenţie. Practic, „Moş Crăciun literar” a ajuns la semeni de vârsta a treia cu probleme de vedere, dar şi la nevăzători tineri, cu copii mici, care s-au bucurat realmente la primirea cadourilor.

Moş Crăciun şi ajutoarele sale au venit astăzi la copiii cuminţi de la Filiala Nevăzătorilor Botoşani

"Complici" ai Moşului: Estera Colesniuc şi Tudorel Tupiluşi

Taraful "Entuziaştii", al nevăzătorilor botoşăneni, în recital la Secţia de neuropsihiatrie din Parcul Tineretului

Eveniment organizat de Centrul de Sănătate Mintală Botoşani,sub bagheta instructorului ergoterapeut Aida Boţan Şuster.

Card bancar pentru nevăzători

Bank Austria a lansat în acest an un card bancar pentru nevăzători, sub sigla Maestro, utilizabil in toată reţeaua UniCredit, proprietarul instituţiei financiare austriece. Grupul italian UniCredit este prezent şi în Romania, dar deocamdată acest card nu va fi lansat si pe piata locală. "În etapa de testare a noului card, Romania nu se va afla intre ţările în care vom emite cardul pentru persoanele cu dificultăţi de vedere. Singura ţară unde va circula cardul în afară de Austria, în această primă etapă, va fi Italia, unde se află banca-mamă. Urmează şi etapa de extindere în reţeaua Bank Austria a automatelor bancare cu tastatură in sistem dual - clasic şi cu cifre în scrierea Braille, pentru nevăzători, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanţii băncii. Noul card are inscripţionat numele băncii în alfabetul Braille (tactil), pentru ca posesorul să-l poată deosebi de celelalte carduri, este dotat cu CIP care conţine toate informaţiile de siguranţă despre utilizator. El a fost dezvoltat în colaborare cu Hilfsgemeinschaft, o societate de ajutorare a nevăzătorilor. (http://tiflo.ro)

Magazin on line de produse tiflotehnice

Magazinul de produse tiflotehnice al SC Anjo Web Design SRL este un magazin românesc online, din care puteţi comanda produse destinate nevăzătorilor: bastoane, ceasuri, ustensile de bucătărie, ustensile de scris, jocuri, jucării, materiale didactice, software, dispozitive de creare a etichetelor Braille şi audio şi multe altele. Detalii pe http://www.magazin-nevazatori.ro/

Ochelari revolutionari pentru nevazatori

In curand s-ar putea lansa pe piata niste ochelari extrem de pretiosi, caci acestia pot readuce lumina in ochii persoanelor nevazatoare. Ochelarii bionici, creati de oamenii de stiinta de la Oxford, folosesc niste camere minuscule si un computer de buzunar prin care purtatorii lor sunt alertati de eventualele obiecte si obstacole din fata lor. Acest accesoriu va fi de un real ajutor atunci cand nevazatorii trebuie sa mearga prin raioanele magazinelor, prin gari si alte locruri aglomerate. Ei vor putea chiar sa "citeasca" numerele de pe autobuze atunci cand asteapta in statie. Dispozitivul va citi numarul mijlocului de transport, care le va fi comunicat, printr-o casca, in ureche. Potrivit Daily Mail, ochelarii sunt extrem de usori si nu foarte scumpi, urmand a fi pusi la vanzare pe scara larga in anul 2014. Persoanele in varsta, cu retina afectata, vor avea foarte mult de castigat de pe urma lor, spun cei care i-au conceput. Tehnologia avansata a permis crearea acestor ochelari ce nu sunt deloc diferiti de cei normali, in afara pretului, de aproximativ 1.000 de lire sterline. Lentilele lor au niste diode minuscule atasate si camere de marirea unor gamalii de ac puse pe rama. Camerele vor capta informatiile (ceea ce ochii ar fi trebuit sa vada) si le vor transmite mini-computerului din buzunar. Acesta va procesa informatia si o va simplifica pana va deveni un model format din puncte. Ledurile si lentilele se vor aprinde in functie de obstacol. Astfel, informatii vitale vor fi transmise utilizatorilor referitor la ceea ce se afla in fata lor. O lumina intermitenta poate reprezenta o fiinta, in timp ce una stabila poate semnala un obiect. In timp ce aceasta informatie poate parea nefolositoare pentru cei cu vedere buna, pentru nevazatori reprezinta o raza de speranta spre un trai mai apropiat de cel normal. Ochelarii le vor permite sa circule singuri cu mijloace de transport in comun si sa fie mobili in spatii pe care nu le cunosc indeajuns de bine si in care altfel nu s-ar fi incumetat sa ajunga. Vor urma testele de laborator inainte ca 120 persoane nevazatoare sa participe la un studiu in care ochelarii sa fie pusi la treaba in teren.(www.ziare.com)

"Litera noastra", singura revista in alfabet Braille pentru nevazatorii din Romania

Mihai Dima se ridica de la computer si intinde mana in aer, perpendicular fata de bratul meu intins sa-l salute; poarta un pulover gri cu negru, de sub care iese un guler cenusiu, si ochelari de soare cu lentile negre, mate. Componente electronice si gramezi de carti legate cu sfoara inunda redactia cu iz socialist. Revista "Litera noastra" se muta intr-un sediu nou, modern, tot in cadrul Asezamantului Vatra Luminoasa. Nascut fara vedere, Mihai Dima conduce din 2006 revista, singura din tara in alfabet Braille, cu subventie de la stat (pentru salarii si aparatura) si un abonament modic ce acopera cheltuielile postale. In tipografia Braille de sub vechea redactie, aflata langa Stadionul National din Bucuresti, in cartierul Vatra Luminoasa, au ramas doar masinariile electromecanice folosite odinioara, la care se tiparea manual. Un om dicta si altul imprima punctele ce formeaza literele pe doua foi de metal, din zinc sau aluminiu, rand cu rand, punctele imprimate fiind calculate in asa fel incat unul de pe foaia de sus sa nu se suprapuna cu altul de pe foaia de jos. Hartia era asezata intre cele doua foi si presata. In cazul scrisului de mana in sistem Braille, punctele erau imprimate pe o tablita, un soi de mapa formata tot din doua foi de metal, una perforata si una plina, prinse in balamale mici. Hartia se inchidea in tablita, intre cele doi foi de metal, moment in care intra in schema punctatorul, un instrument cu varf metalic atasat unui maner de lemn cu care se perfora hartia, de la dreapta la stanga, punctele iesind in relief pe partea cealalta. Cand hartia era intoarsa, textul putea fi citit de la stanga la dreapta. Astazi, insa, se tipareste digital, cu lucioasele masinarii instalate in sediul nou. Textele revistei Litera noastra sunt redactate pe computer, atat de redactori vazatori, cat si de jurnalisti nevazatori. Mihai Dima isi fixeaza buricele degetelor aratatoare pe literele F si J ale tastaturii de computer, singurele care au doua puncte iesite in relief (daca nu ati observat pana acum). Cele doua taste fac parte din ceea ce se cheama "rand de baza" in dactilografie si reprezinta reperele dupa care celelalte litere se ordoneaza in mintea unui om. Redactorul-sef imi paseaza castile lui si deschide in Word un curs de istorie al lui Ioan Scurtu. O voce nazala incepe sa citeasca sacadat, ca un robot, continutul paginii, cuvant cu cuvant. "E un soft care reda vocal din partea stanga sus a monitorului pana in dreapta jos tot ce apare scris pe monitor", spune Mihai Dima. "Cu softul acesta se folosesc toate programele care nu utilizeaza imagini - mail, Word, Excel etc. Orice miscare pe care o faci din tasatura este urmata de o consecinta audio". Cand jurnalistul scrie ceva in editorul de text, softul ii citeste pas cu pas produsul, care, odata finalizat, este trimis unui tehnoredactor. Acesta foloseste un alt soft pentru a converti textul in "format Braille" si o imprimanta care printeaza in acelasi sistem de scriere. Ideal este ca foaia imprimata sa cantareasca intre 140 si 160 de grame pe metru patrat pentru a rezista presiunii si a nu fi strapunsa - "gaurile" care alcatuiesc punctele sunt doar adancituri in relief, nu perforeaza pagina. Citeste mai multe despre "Litera noastra". Singura revista in alfabet Braille pentru nevazatorii din Romania pe Think Outside the Box.

David Beckham a jucat fotbal legat la ochi

Dupa satisfactia obtinuta cucerind titlul din campionatul de fotbal in SUA, David Beckham a decis, recent, sa raspunda afirmativ unei noi provocari, jucand o partida alaturi de nationala engleza de nevazatori. Usor de zis, dar ceva mai greu de facut odata legat la ochi, Beckham avand astfel prilejul sa experimenteze un nou tip de antrenament, pe cat de inedit, pe atat de incitant, relateaza „La Stampa”. Tenacitatea si daruirea sportivilor nevazatori l-au impresionat in mod deosebit pe indragitul fotbalist, care s-a delectat jucand alaturi de acesti incredibili pasionati ai sportului cu balonul rotund, incercand sa conduca balonul "cu ochii inchisi", pentru a intelege intr-o anumita masura felul in care nevazatorii reusesc sa se orienteze pe teren. Dupa cateva tentative nereusite, Beckham a reusit chiar si sa inscrie un gol, spre amuzamentul tuturor celor ce au luat parte la aceasta demonstratie de virtuozitate, avand in vedere ca "trasul cu ochiul" nu este permis in aceasta formula, precizeaza sursa.

S-a inventat cainele robot pentru nevazatori

Savantii japonezi au creat un caine robot care poate facilita viata nevazatorilor. Cainele robot utilizeaza un senzor de distanta si imagine dezvoltat de Microsoft, senzorul fiind un dispozitiv periferic folosit si la consola de jocuri Xbox 360. Acesta le permite utilizatorilor sa foloseasca consola cu ajutorul comenzilor vocale si a miscarilor corpului, fara a folosi un controller fizic. Robotul se deplaseaza pe suprafete plate cu ajutorul unor roti, iar pe terenul accidentat paseste cu ajutorul unor membre articulate. De asemenea cainele robot este dotat si cu senzori de parcare pentru a evita obstacolele de pe traseu. Noua creatie robotica raspunde la instructiunile utilizatorului, iar o voce computerizata ii dicteaza in ce directie trebuie sa mearga. Se asteapta o versiune mai buna a cainelui robot pe care savantii din Japonia o vor dota cu G.P.S si comanda vocala. Aparatul este inca in perioada de testare, dar savantii sunt siguri ca in viitorul apropiat acesta va deveni substitutul cainilor pentru nevazatori. (http://magico.ro)

Trei artişti nevăzători, premiaţi la Festivalul "Satule, mândră grădină", de la Bucecea

Evenimentul organizat de Centrul de Creaţie Botoşani şi de Primăria Bucecea a atras numeroşi artişti, de toate vârstele, mulţi de certă valoare. Concursul – maraton, care s-a terminat după miezul nopţii, a fost urmat de deliberări ale juriului, încheiate la patru dimineaţa. Locul ocupat de cei mai talentaţi solişti pe podium a fost ţinut secret ore bune, artiştii aflând abia în debutul Galei Laureaţilor ce premiu au luat. Ion Ilie, directorul Centrului de Creaţie Botoşani şi Andron Ţâmpău, primarul oraşului Bucecea, au acordat diplome şi trofee artiştilor ce s-au remarcat în festivalul – concurs, pe categorii de vârstă: 6 – 10 ani – Denisa Apetrei (Dorohoi), solist vocal şi Daniel Onofrei (Botoşani), solist instrumentist; 11 – 14 ani – Elena Predica (Coţuşca) şi Dumitreasa Chircu (Republica Moldova) – solişti vocali şi Vlad Ungureanu (Botoşani), solist intrumentist; 15 – 18 ani – Simona Mazăre (Draxini), Cornelia Constantin (Todireni) şi Mihaela Spătariu (Republica Moldova) – solişti vocali şi Carben Raba (Suceava), solist instrumentist; 19 – 35 ani – Bianca Sandu (Republica Moldova) şi Iustina Irimia (Flămânzi), Larisa Onciu din Drăguşeni fiind recompensată cu Premiul special al juriului (toate au concurat la secţiunea solişti vocali); Rapsozi peste 35 ani – Neculai Amarandei (Bucecea) şi Constantin Surugiu (Botoşani), cel de-al doilea fiind recompensat cu Premiul special al juriului. Amândoi sunt solişti instrumentişti. Trofeul festivalului a fost cucerit de Marius Daniel Anton, în vârstă de 13 ani, din Botoşani, tânărul artist cântând la opt instrumente. Acompaniamentul – maraton al soliştilor a fost asigurat de Orchestra „Rapsozii Botoşanilor”. Juriul a fost unul de prestigiu. Alături de specialişti ai zonei, precum Ioan Cobâlă, Ion Ilie, Marcel Dupu sau Trifan Bălăucă, a punctat prestaţia artiştilor şi reputatul compozitor Constantin Arvinte.

Cinci decenii de viaţă ale Filialei Nevăzătorilor Botoşani

Există în istoria nevăzătorilor din România un eveniment major, care nu ar trebui să fie uitat sau trecut în plan secund şi anume apariţia „Societăţii Orbilor Vatra Luminoasă”, cea dintâi organizaţie înfiinţată pe 1 august 1906 - de către regina Elisabeta a României. După ce a beneficiat de sprijinul prioritar al Casei regale şi apoi al guvernelor din perioada interbelică, Societatea a fost desfiinţată, absolut abuziv, de către regimul comunist în 1949. La insistenţele repetate ale unor grupări de nevăzători şi după îndelungate aşteptări, acelaşi regim s-a văzut nevoit să aprobe, în 1955, reînfiinţarea unor grupe şi filiale. Ulterior, Comitetul provizoriu alcătuit din 25 de nevăzători animaţi de ideea asocierii, a reuşit să ducă la îndeplinire dezideratul devenit vital pentru această categorie socială. După o documentare temeinică şi după numeroase tergiversări, în zilele de 3 – 4 august 1956, Congresul Naţional al nevăzătorilor a decis întemeierea Asociaţiei Orbilor din Republica Populară Română, devenită mai târziu Asociaţia Nevăzătorilor din România. Fiind vorba de o organizaţie recunoscută ca persoană juridică, i-a fost repartizat drept sediu un spaţiu provizoriu (care s-a dovedit a fi definitiv) în incinta Şcolii Speciale Nr. 5 (actualul Centru Şcolar Nr. 1 Bucureşti), din strada Vatra Luminoasă. După primele filiale înfiinţate în Cluj, Timişoara, Arad, Sibiu (apoi şi în alte reşedinţe de regiuni), s-a impus înfiinţarea, pe 1 iunie 1961, a Filialei Orbilor Suceava - cu sediul în oraşul Rădăuţi şi cu rază de activitate în întreaga regiune Suceava. Primul preşedinte ales a fost profesorul nevăzător Dionisie Miculescu, filiala funcţionând sub îndrumarea şi controlul Consiliului Central al Asociaţiei Orbilor din România şi cu subvenţionare din partea Sfatului popular al regiunii Suceava. O dată cu primele promoţii de absolvenţi ai şcolilor profesionale speciale au fost înfiinţate şi primele două mari grupe active, în oraşul Rădăuţi (unde se afla şi sediul filialei) şi în oraşul Botoşani. Tot în acea vreme s-au închegat şi primele familii. A urmat o perioadă grea, marcată de criza acută de locuinţe, lipsa locurilor de muncă, la acestea adăugându-se lipsa de resurse financiare. În aceste condiţii dificile s-a simţit rolul filialei, care s-a implicat, la început mai timid, apoi cu hotărâre în soluţionarea problemelor nevăzătorilor din teritoriu, cu scopul bine determinat şi anume: recuperarea şi integrarea în viaţa socială a nevăzătorilor. Au fost efectuate, cu insistenţă, intervenţii şi demersuri la organele de partid şi de stat şi, cu toată reticenţa manifestată de unii factori de decizie, s-au înfiinţat şi dezvoltat primele locuri de muncă în care au fost încadraţi, pe lângă absolvenţii calificaţi în meseriile devenite mai târziu „tradiţionale” (confecţioneri mături, perii, împletituri din nuiele) şi câţiva dintre nevăzătorii tardivi. Ca o urmare firească s-au obţinut şi primele spaţii de locuit, atât în Rădăuţi cât şi în Botoşani. În această ordine de idei, poate fi consemnată şi înfiinţarea şi organizarea de către filială a primelor dormitoare comune, în care pe lângă nevăzătorii nefamilişti încadraţi în muncă, au fost cazate şi câteva familii care nu dispuneau încă de locuinţe. În anul 1966, Conferinţa filialei a ales în funcţia de preşedinte pe Gheorghe Bursuc, om cu alese calităţi morale şi organizatorice, care timp de 20 de ani s-a preocupat îndeaproape de soarta filialei şi a membrilor săi şi a cărui memorie va fi păstrată veşnic în inimile multora dintre cei care l-au cunoscut. În anul 1969, după reforma teritorial-administrativă, sediul filialei a fost mutat la Botoşani, activitatea acesteia desfăşurându-se în continuare pe raza celor două judeţe nou înfiinţate: Botoşani şi Suceava. S-au reluat intervenţiile la noile organe de partid şi de stat ale celor două judeţe, a fost înfiinţată prima grupă de nevăzători în municipiul Suceava şi s-au înmulţit grupele în localităţile rurale din teritoriu. Au fost organizate conferinţe ale filialei, pe rând, în anii 1972, 1975, şi 1977, aceasta din urmă fiind şi ultima conferinţă pentru organizarea căreia s-a mai obţinut aprobarea organelor de partid şi de stat din acea vreme. (După cum este cunoscut de mulţi dintre persoanele mai în vârstă până în anul 1990, ca urmare a unor indicaţii ale conducerii superioare de partid a fost interzisă cu desăvârşire organizarea conferinţelor pentru alegerea organelor de conducere la nivelul tuturor structurilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România ). Odată cu creşterea numărului de membri, s-a făcut simţită tot mai pregnant nevoia de locuinţe, butelii de aragaz şi locuri de muncă. În urma intervenţiilor efectuate de filială, în afara secţiilor de mături, perii cartonaje, deja existente în cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din Botoşani şi Rădăuţi, a fost înfiinţată o nouă secţie de cartonaj în municipiul Suceava. De asemenea, au fost întreprinse demersuri pentru înfiinţarea de locuri de muncă în cadrul unităţilor spitaliceşti din Botoşani, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, pentru absolvenţii calificaţi în meseria de masor şi s-a insistat în permanenţă pentru asigurarea unor condiţii de muncă tot mai bune pentru nevăzătorii încadraţi în muncă. Dar demersurile făcute de filială în interesul nevăzătorilor nu s-au oprit aici. S-au obţinut locuinţe pentru tinerele familii constituite şi, ca o dovadă a recunoaşterii misiunii sale, filiala noastră a fost inclusă, cu timpul, în planul de construcţii de apartamente şi cel privind repartiţia de butelii de aragaz. Practic, până în anul 1989, organizaţia noastră a beneficiat de cote trimestriale de apartamente, respectiv butelii de aragaz în mai toate localităţile urbane din teritoriu. De asemenea, s-au obţinut locuinţe în case proprietate de stat, iar mai apoi în apartamente situate la bloc, cărora li s-a dat destinaţia de dormitoare comune (cămine de nefamilişti) în Botoşani, Suceava, Rădăuţi, pentru cazarea temporară a tinerilor absolvenţi ai şcolilor speciale, care nu deţineau spaţii de locuit. Toate acestea au fost amenajate şi dotate corespunzător cu mobilier, aparatură şi obiectele de uz casnic necesare unui trai decent. Ca urmare a sporirii numărului de nevăzători încadraţi, s-au diversificat şi activităţile organizate la nivelul filialei. Tot mai mulţi nevăzători au fost antrenaţi la acţiunile cultural-educative şi sportive şi se poate afirma că rezultatele obţinute de aceştia - atât la concursurile literare, la concursurile formaţiilor artistice cât şi la competiţiile de şah, popice sau atletism - au plasat filiala noastră pe locuri fruntaşe în confruntările cu alte filiale din ţară. În anul 1986, Consiliul de conducere al filialei l-a desemnat în funcţia de preşedinte al organizaţiei pe domnul Bunduc Neculai, pe atunci vicepreşedinte cu probleme culturale, care a fost confirmat ulterior şi de Consiliul Central al asociaţiei. Fiindu-i recunoscute calităţile de bun organizator şi capacitatea de a conduce şi coordona lucrul în echipă - în vederea soluţionării problemelor ridicate de persoanele nevăzătoare - la Conferinţele filialei organizate în anii 1995 şi 2000, domnul Bunduc Neculai a fost reales şi reconfirmat în funcţia de preşedinte. Evenimentele din decembrie 1989, pe lângă schimbările produse în viaţa politică şi socială a ţării, au făcut ca dorinţa nevăzătorilor din judeţul Suceava - de a se separa de filiala Botoşani - să se materializeze, astfel încât în luna noiembrie 1990, într-o şedinţă extraordinară, s-a hotărât reorganizarea Consiliului de conducere, problematica nevăzătorilor din judeţul Suceava şi evidenţa acestora urmând să fie preluată, pe bază de protocol, de noua filială înfiinţată, cu sediul în municipiul Suceava. După 1989, la presiunea întregii mase de nevăzători, au fost emise o serie de acte normative menite să conducă la obţinerea de drepturi băneşti şi a unor facilităţi, la început numai pentru nevăzători, şi apoi extinse şi la celelalte categorii de persoane cu handicap. A fost vorba de acte normative la elaborarea cărora conducerea asociaţiei noastre şi-a adus din plin contribuţia. Ca o consecinţă firească, numărul membrilor organizaţiei noastre a crescut progresiv, de la aproximativ 550 existenţi în noiembrie 1990 la peste 2600 - în prima jumătate a anului 2011. Pentru cunoaşterea problematicii privind nevăzătorii existenţi în teritoriu, salariaţii filialei au efectuat deplasări îndeosebi în zonele rurale, ocazie cu care au fost depistate noi cazuri de persoane cu handicap vizual, urmărindu-se soluţionarea imediată a problemelor ridicate de acestea. Odată cu scurgerea timpului, a crescut rolul şi importanţa Asociaţiei Nevăzătorilor, aceasta fiind recunoscută de utilitate publică prin H.G. nr. 1033/03.09.2008, astfel încât, pe cale de consecinţă şi filiala noastră beneficiază de această recunoaştere. În acelaşi context se situează şi acreditarea organizaţiei noastre ca furnizoare de servicii sociale, constând în activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii precum şi acţiuni de sprijin pentru menţinerea în comunitate a persoanelor cu handicap vizual prin socializare şi petrecere a timpului liber. Despre realizările obţinute, precum şi despre dificultăţile întâmpinate de Filiala Botoşani, de la înfiinţare şi până în prezent ar fi foarte multe de spus, însă considerăm că cel mai potrivit ar fi ca cei membrii mai în vârstă, care au fost martorii acestor evenimente să povestească tuturor, despre cele trăite. La ceas aniversar, considerăm că este momentul pentru a aduce un omagiu memoriei unor membri dispăruţi dintre noi, care de-a lungul timpului şi-au adus preţioasa contribuţie la bunul mers al activităţii: Gheorghe Bursuc, primul preşedinte al Filialei Botoşani, Constantin Andrei, Surugiu Aurel şi Todeancă Ioan, vicepreşedinţi, toţi din Botoşani, Ciobanu Adrian, Lupu Gheorghe din Suceava, Kelsch Oswald, Alexandroaie Victor, Drug Cireşan din Rădăuţi şi alţii. De asemenea, ne facem o datorie de onoare pentru a evidenţia şi pe acei membri ai filialei care prin aportul lor au susţinut în permanenţă şi în mod cu totul dezinteresat toate acţiunile desfăşurate atât la nivel local cât şi în reuniunile organizate la nivel naţional: Bunduc Neculai, preşedinte între anii 1986 – 2004, Popa Gheorghe, unul dintre cei mai vechi membri ai filialei, Brumă Victor, fost şef al secţiei de mături, perii, cartonaje din cadrul Cooperativei meşteşugăreşti din municipiul Botoşani, cărora li se alătură Florea Mureş, Vieru Cezar, Surugiu Ecaterina, Surugiu Constantin, Surugiu Vasile, Baciu Constantin, Seliman Paraschiva, Terciu Nicoleta, Terciu Veronel, Pălimariu Aspazia, Chiriac Constantin, Gheorghiţă Ciprian şi lista ar putea continua cu toţi membrii organizaţiei noastre, care au contribuit prin cotizaţii şi contribuţii băneşti personale la buna desfăşurare a acţiunilor propuse. Un merit deosebit în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea cu succes a acţiunilor filialei revine Consiliului Director, care, atât în mandatele anterioare, cât şi în structura actuală a găsit întotdeauna mijloacele de relaţionare cu membrii nevăzători şi a stabilit măsurile privind derularea unor activităţi cu şi în interesul nevăzătorilor, toate acestea având drept scop reprezentarea şi promovarea imaginii pozitive a acestei categorii de persoane: Tupiluşi Tudorel, preşedinte reales în două mandate consecutive, Colesniuc Estera şi Surugiu Alexandru, vicepreşedinţi, Geambaşu Doina şi Surugiu Constantin, membri în acest organism de conducere. Nu putem încheia lista celor care au contribuit, de-a lungul timpului, la bunul mers al activităţii Filialei Judeţene Botoşani a Asociaţiei Nevăzătorilor din România, fără a menţiona salariaţii care au sprijinit, într-un fel sau altul, pe membrii organizaţiei în soluţionarea multora dintre problemele cu care aceştia s-au confruntat şi amintim aici pe Gavril Gheorghe, Agafiţei Dumitru, Raicu Mihai, Chwalek Anica, Dodiţă Ioan, Dăscălescu Gabriela, Moraru Carmen, Surugiu Constantin şi Culincă Marcel. De asemenea, trebuie să menţionăm şi faptul că realizările obţinute de organizaţia noastră nu ar fi fost posibile fără sprijinul concret primit din partea factorilor de decizie ai Prefecturii, Consiliului Judeţean Botoşani, Consiliului Municipal şi Primăriei Municipiului Botoşani, precum şi din partea conducerilor unor alte instituţii ca: D.G.A.S.P.C. Botoşani, Casa Judeţeană de pensii Botoşani, Teatrul Mihai Eminescu, Muzeul Judeţean, Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu” etc. Tuturor le aducem cele mai sincere mulţumiri, asigurându-i de toată consideraţia. (Marcel CULINCĂ)

Lumea semenilor fără vedere, dezvăluită elevilor din Dorohoi

În luna noiembrie a acestui an, psihologul Robert Lupaşcu l-a invitat la Dorohoi pe Constantin Surugiu, membru al Filialei Botoşani a Asociaţiei Nevăzătorilor din România. Oaspetele este un foarte bun violonist, cu numeroase premii la festivaluri ale nevăzătorilor (dar şi recent premiat la Festivalul „Satule, mândră grădină” de la Bucecea), precum şi autorul primei cărţi de reportaje şi interviuri din România scrise de un nevăzător.

La întâlnirea de suflet au participat elevii clasei a VII-a A, diriginte profesor Marcel Angheluş de la Şcoala nr. 5 şi clasa a XI-a C, profesor Murariu Sonia şi profesor Mihoc Sergiu de la profilul «Ştiinţe Sociale» a Grupului Şcolar „Regina Maria”. Activitatea a început prin autoprezentarea domnului Surugiu, după care au audiat un scenariu radiofonic despre viaţa lui Louis Braille (1809-1852), creatorul alfabetului cu puncte în relief care-i poartă numele. Ulterior, doi dintre elevi au participat la un joc de rol, experimentând situaţia de persoană fără vedere, respectiv de însoţitor. Cele mai atractive momente au fost reprezentate de câteva demonstraţii ale invitatului, folosind instrumente şi aparate de care se folosesc nevăzătorii în viaţa de zi cu zi, ca: bastonul alb, picht-ul (maşina de scris în braille), jaws-ul (vocea sintetică instalată pe calculator) şi şahul Braille. În final, elevele Andreea Lepardă şi Laura Macoviciuc au cântat două melodii. Constantin Surugiu le-a dat replica, interpretând la vioară două cântece populare din Moldova. Trei eleve de la liceul „Regina Maria” au oferit invitatului câteva obiecte artizanale. Întâlnirea se înscrie în proiectul educaţional «Trăim alături de oameni ca noi», coordonat de Robert Lupaşcu, profesor-consilier la Şcoala nr. 5 Dorohoi.

Asociaţia Nevăzătorilor Botoşani, la a 50-a aniversare

Nevăzătorii din Botoşani au celebrat, în această toamnă, 50 de ani de viaţă împreună. Un moment central al manifestărilor s-a derulat la mijlocul lunii octombrie, când mare parte din membrii filialei, actuali şi foşti angajaţi, colaboratori, s-au întâlnit în spaţiul unui amplu simpozion.

Preşedintele Filialei Nevăzătorilor Botoşani, Tudorel Tupiluşi, a oferit diplome participanţilor, iar secretarul Marcel Culincă a reiterat istoria de cinci decenii a structurii ce reuneşte în prezent în jur de 2500 de nevăzători. Neculai Bunduc, Victor Brumă şi Gheorghe Popa au vorbit despre anii de început şi difilcultăţile ce i-au însoţit, Ştefan Dodiţă, Liviu Rădăşanu şi Gheorghe Median, la rândul lor, împletind rememberul cu referiri la sinuozităţile dar şi reuşitele timpului actual. La eveniment au fost prezenţi şi preşedinţii filialelor nevăzătorilor din Suceava şi din Iaşi, Grigore Baran şi Costel Şoldan, precum şi referentul cultural al Filialei Bihor – Sălaj, poetul Gheorghe Vidican. Toţi participanţii au primit audiobook-uri ce conţin interviuri cu nevăzători cu vechime în Filiala Nevăzătorilor Botoşani, conversaţiile fiind moderate de Carmen Moraru şi Constantin Surugiu.