"Litera noastra", singura revista in alfabet Braille pentru nevazatorii din Romania

Mihai Dima se ridica de la computer si intinde mana in aer, perpendicular fata de bratul meu intins sa-l salute; poarta un pulover gri cu negru, de sub care iese un guler cenusiu, si ochelari de soare cu lentile negre, mate. Componente electronice si gramezi de carti legate cu sfoara inunda redactia cu iz socialist. Revista "Litera noastra" se muta intr-un sediu nou, modern, tot in cadrul Asezamantului Vatra Luminoasa. Nascut fara vedere, Mihai Dima conduce din 2006 revista, singura din tara in alfabet Braille, cu subventie de la stat (pentru salarii si aparatura) si un abonament modic ce acopera cheltuielile postale. In tipografia Braille de sub vechea redactie, aflata langa Stadionul National din Bucuresti, in cartierul Vatra Luminoasa, au ramas doar masinariile electromecanice folosite odinioara, la care se tiparea manual. Un om dicta si altul imprima punctele ce formeaza literele pe doua foi de metal, din zinc sau aluminiu, rand cu rand, punctele imprimate fiind calculate in asa fel incat unul de pe foaia de sus sa nu se suprapuna cu altul de pe foaia de jos. Hartia era asezata intre cele doua foi si presata. In cazul scrisului de mana in sistem Braille, punctele erau imprimate pe o tablita, un soi de mapa formata tot din doua foi de metal, una perforata si una plina, prinse in balamale mici. Hartia se inchidea in tablita, intre cele doi foi de metal, moment in care intra in schema punctatorul, un instrument cu varf metalic atasat unui maner de lemn cu care se perfora hartia, de la dreapta la stanga, punctele iesind in relief pe partea cealalta. Cand hartia era intoarsa, textul putea fi citit de la stanga la dreapta. Astazi, insa, se tipareste digital, cu lucioasele masinarii instalate in sediul nou. Textele revistei Litera noastra sunt redactate pe computer, atat de redactori vazatori, cat si de jurnalisti nevazatori. Mihai Dima isi fixeaza buricele degetelor aratatoare pe literele F si J ale tastaturii de computer, singurele care au doua puncte iesite in relief (daca nu ati observat pana acum). Cele doua taste fac parte din ceea ce se cheama "rand de baza" in dactilografie si reprezinta reperele dupa care celelalte litere se ordoneaza in mintea unui om. Redactorul-sef imi paseaza castile lui si deschide in Word un curs de istorie al lui Ioan Scurtu. O voce nazala incepe sa citeasca sacadat, ca un robot, continutul paginii, cuvant cu cuvant. "E un soft care reda vocal din partea stanga sus a monitorului pana in dreapta jos tot ce apare scris pe monitor", spune Mihai Dima. "Cu softul acesta se folosesc toate programele care nu utilizeaza imagini - mail, Word, Excel etc. Orice miscare pe care o faci din tasatura este urmata de o consecinta audio". Cand jurnalistul scrie ceva in editorul de text, softul ii citeste pas cu pas produsul, care, odata finalizat, este trimis unui tehnoredactor. Acesta foloseste un alt soft pentru a converti textul in "format Braille" si o imprimanta care printeaza in acelasi sistem de scriere. Ideal este ca foaia imprimata sa cantareasca intre 140 si 160 de grame pe metru patrat pentru a rezista presiunii si a nu fi strapunsa - "gaurile" care alcatuiesc punctele sunt doar adancituri in relief, nu perforeaza pagina. Citeste mai multe despre "Litera noastra". Singura revista in alfabet Braille pentru nevazatorii din Romania pe Think Outside the Box.