Copiii de la Şcoalal nr 5 Dorohoi şi învăţătoarele lor, într-un spectaculos program de datini şi obiceiuri

Mici nevăzători şi elevi de la Scoala 5 din Dorohoi, încântând publicul prezent la sediul filialei

Fraţii Ţilia, susţinând un frumos program artistic

Italienii de la "Diaiutho", urmărind încântaţi spectacolul de la Filiala Nevăzătorilor

O inedită partidă de şah, terminată, elegant, cu remiză...

Tradiţii şi daruri, la Filiala Nevăzătorilor

În această după – amiază, sediul Filialei Nevăzătorilor din Botoşani a găzduit o neobişnuită întâlnire între copii şi mesageri ai lui Moş Crăciun. La iniţiativa psihologului Robert Lupaşcu, un grup numeros de elevi de la Şcoala nr. 5 „Spiru Haret” din Dorohoi, însoţit de învăţători dar şi de părinţi, a prezentat un amplu program de datini şi obiceiuri ale locului. Micii nevăzători nu s-au lăsat mai prejos, susţinând în faţa publicului format din copii şi numeroşi adulţi momente artistice dedicate apropiatelor Sărbători. Ad – hoc, şcolarii din Dorohoi şi membri ai Tarafului Nevăzătorilor au completat programul copiilor de la filială, asigurându-le un emoţionant acompaniament. Toţi micii artişti au fost recompensaţi cu jucării de membrii Asociaţiei „Diaiutho” din Bolzano, Italia, aflaţi printre spectatori, Tudorel Tupiluşi oferind micilor nevăzători, din partea filialei pe care o conduce, pachete cu dulciuri. Momente la fel de inedite au fost şi cele în care micii dorohoieni, mari amatori de şah, au jucat câteva partide cu membrii Filialei Nevăzătorilor – cu numeroase premii la activ, copiii primind în dar, în vecinătatea Crăciunului, câte-o remiză.

O mare horă, de final...

Urşii şi supersimpaticul ursar din Coşula

Multă voie buna...

Incepe spectacolul!

Petrecere de Crăciun la "Mioriţa"

Duminică, aproape o sută de membri ai Filialei Nevăzătorilor Botoşani au celebrat, la Restaurantul "Mioriţa", o avanpremieră a Sărbătorilor de iarnă. Programul artistic a fost unul de zile mari, vedetele lui fiind Taraful Filialei Nevăzătorilor Botoşani (cei ce îl compun cântând de parcă ar fi fost pe scena festivalului recent încheiat), căiuţii de la "Cartonajul" şi Ansamblul de datini şi obiceiuri din Coşula, coordonat de Remus Adrian Ursache - director de cămin cultural la Coşula. Atmosfera a fost caldă, s-a cântat, s-a dansat, totul cu gândul la apropiatele Sărbători şi, poate, la un An Nou mai bun decât cel ce se încheie.

Sărbători fericite, alături de cei dragi!

Oaspeţi din străinătate pe blogul nevăzătorilor botoşăneni

Din luna iulie, site-ul www.trafic.ro evidenţiază distinct accesările ce se fac pe un site, atât din România, cât şi din străinătate. Dacă majoritatea celor ce intră pe blogul nevăzătorilor botoşăneni sunt concitadini, e notabil faptul că au existat, de-a lungul celor şapte luni, şi accesări din străinătate. Cele mai multe din Italia - 5 şi Germania - 3, alte accesări de pe continentul nostru fiind din Franţa, Spania şi Portugalia - câte două, precum şi din Moldova, Grecia şi Norvegia - câte una. Celor menţionate li se mai adaugă vizualizări ale blogului din teritorii mult mai îndepărtate, mai exact din Statele Unite, Japonia şi Ecuador. În prag de Sărbători, urări de bine tuturor!

Un scriitor nevazator din Botoşani, premiat la Iaşi

Ieri, în Sala de şedinţe a Primăriei Municipiului Iaşi au fost decernate premiile Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2007. Printre premiaţi s-a aflat şi Dumitru Necşanu, ce a primit Premiul Mihai Ursachi, la secţiunea debut editorial - pentru cartea Opphalos, apărută la Editura Axa în 2007.

Trei premii pentru botoşăneni, la Festivalul naţional pentru nevăzători

Pe 4 şi pe 5 decembrie, sala mare a Teatrului “Mihai Eminescu” a găzduit faza finală a Festivalului concurs de interpretare muzicală destinat artiştilor amatori nevăzători, secţiunile muzică populară şi romanţe. Evenimentul a fost organizat de Filiala nevăzătorilor Botoşani şi a beneficiat de sprijinul Primăriei Botoşani. La manifestare au participat solişti vocali, instrumentişti şi tarafuri din toate judeţele ţării, dar şi invitaţi renumiţi. Preşedintele juriului a fost George Nicolescu, preşedinţi de onoare îndrăgita interpretă Corina Chiriac şi compozitorul Nicolae Caragia, lor alăturându-li-se Laura Ştefănescu şi Ciprian Potoroacă - membri ai Orchestrei “Rapsozii Botoşanilor”. În urma competiţiei – maraton de joi, Taraful Nevăzătorilor Botoşani a fost considerat cel mai bun din concurs, el fiind condus de Mitică Ştefan, de la “Rapsozii Botoşanilor”. Nevăzătorii botoşăneni au mai ocupat un loc I la trompetă – Georgel Iliescu, un loc III la vioară – Constantin Surugiu, Aneta Bartic fiind recompensată cu un premiu special din partea juriului, pentru maniera în care a cântat muzică populară la mandolină. Alte premii acordate la această ediţie a Festivalului concurs au răsplătit talentul Lucreţiei Goagea, Vâlcea – la secţiunea solişti muzică populară, Lilica Ioniţă, Buzău şi Larisa Onciu, Bucureşti – romanţe, Alexandru Cozaciuc, Iaşi – fluier, Ioan Horătău, Bacău şi Sidor Sulici, Maramureş – vioară, Marcel Dafin, Suceava – acordeon, Daniel Andreica, Cluj – orgă – toţi ocupanţi ai locurilor I. Alexandru Cozaciuc, câştigătorul de la instrumente de suflat tradiţionale, a fost şi cel mai tânăr concurent, el având doar 10 ani. Bună parte din interpreţii veniţi din ţară au fost acompaniaţi de Cozmiţă Lascarache. La eveniment a fost prezent şi Radu Sergiu Ruba, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, ce a oferit premii laureaţilor, alături de Tudorel Tupiluşi, preşedintele Filialei Nevăzătorilor Botoşani şi un membru al juriului, ce a dorit să-şi păstreze anonimatul. În cea de-a doua zi, după un grup folcloric ce a prezentat oaspeţilor veniţi din toate colţurile ţării datini şi obiceiuri de iarnă, au urmat microrecitaluri susţinute de Corina Chiriac şi George Nicolescu, finalul constituindu-l un duet al valoroşilor interpreţi. Tot la Botoşani, Corina Chiriac a declarat, în premieră, că după opt ani de pauză a decis să înregistreze un nou CD, pe muzica compozitorului Nicolae Caragia.(Carmen MORARU)

Artişti ce-ţi încântă sufletul, prin talentul şi bucuria lor de a trăi

Carmen şi Valentin Popa, prieteni ce au avut un aport esenţial la reuşita festivalului

Maestrul Fediuc şi datinile botoşănene

Nevăzătorii botoşăneni, învingători la secţiunea tarafuri

Corina Chiriac şi George Nicolescu, doi artişti minunaţi, ce au conferit carate festivalului, prin prezenţa lor la Botoşani

Taraful "Floare de colţ" din Maramureş, o pată de culoare

Roxana Poiană, din Iaşi, o adolescentă care promite

Doi preşedinţi pe scenă

Bistriţeanul Petrică Predescu, un solist remarcabil

Nicolae Caragia, într-un recital de zile mari la Botoşani

Directorul teatrului, Traian Apetrei, luându-şi rămas bun de la Corina Chiriac

Lucreţia Goagea, Vâlcea, o adolescentă cu o voce senzaţională

Larisa Onciu, Bucureşti, un real talent

Alexandru Cozaciuc, Iaşi, învingător la instrumente de suflat tradiţionale

Lilica Ioniţă, Buzău, o talentată interpretă de romanţe

Festival naţional pentru artiştii nevăzători

În această săptămână, pe 4 şi pe 5 decembrie, sala mare a Teatrului “Mihai Eminescu” va găzdui faza finală a Festivalului concurs de interpretare muzicală destinat artiştilor amatori nevăzători, secţiunile muzică populară şi romanţe. Evenimentul este organizat de Filiala nevăzătorilor Botoşani şi beneficiază de sprijinul Primăriei Botoşani. La manifestare participă solişti vocali, instrumentişti şi tarafuri din toate judeţele ţării, dar şi invitaţi renumiţi, la festivalul – concurs fiind aşteptaţi Corina Chiriac, George Nicolescu şi compozitorul Nicolae Caragea. Din juriu vor face parte şi îndrăgita solistă Laura Ştefănescu şi violonistul Ciprian Potoroacă - membri ai Orchestrei “Rapsozii Botoşanilor”. Dacă ziua de joi este destinată competiţiei la care vor participa peste o sută de artişti, vineri este programată a avea loc Gala Laureaţilor. În aceeaşi zi, un grup folcloric va prezenta oaspeţilor veniţi din toate colţurile ţării datini şi obiceiuri de iarnă. Festivalul organizat la Botoşani este la a doua ediţie, el fiind reluat, practic, după o întrerupere de 14 ani. La ediţia desfăşurată anul trecut la Bistriţa, nevăzătorii botoşăneni au obţinut două locuri I, la secţiunile taraf şi trompetă şi un loc III, la orgă.

Succesul şi arta adevărată au rădăcini profunde în social

În această perioadă, actorii botoşăneni pregătesc un nou spectacol, ce va vedea luminile rampei înainte de Sărbători. Vlad Cepoi, regizor din Iaşi, aflat la prima sa montare la Botoşani, îşi doreşte maxim de veridicitate pentru dramatizarea piesei “Fluturii sunt liberi”, creată de Leonard Gersche. Împreună cu actorii Ovidiu Ivan şi Ana – Maria Cazacu, vor fi face primii paşi spre intrarea în atmosfera spectacolului cu ajutorul nevăzătorilor botoşăneni. Don, personajul principal din piesă, este orb, acesta fiind şi motivul pentru care atât regizorul cât şi actorii au făcut deja cunoştinţă cu o parte din membrii Filialei nevăzătorilor Botoşani, asistând, pentru început, la repetiţiile tarafului folcloric. Întâlnirile vor continua, şi la o cafea, dar şi în familiile celor care nu văd. Artiştii sunt interesaţi de orice detaliu ce ţine de cotidian în existenţa nevăzătorilor, succesul şi arta adevărată fiind de neconceput în absenţa rădăcinilor profunde în social.

Nevăzătorii botoşăneni, la Pensiunea "Perla Brazilor", din comuna suceveană Frumosu

Taraful Fililalei Nevăzătorilor Botoşani, de "Ziua bastonului alb"

Ziua bastonului alb

15 octombrie marcheaza Ziua Mondiala a Bastonului Alb si este sarbatorita an de an, de toate persoanele nevazatoare.
Veacuri la rind nevazatorii foloseau bastonul numai ca instrument ajutator în calatorii.Abia în secolul 20 el a fost promovat ca simbol pentru a avertiza lumea ca persoana care îl poarta este nevazatoare.Bastonul alb este considerat un obiect reprezentativ pentru nevazatori si totodata un instrument al independentei.
Si membrii Asociatiei Nevazatorilor din Botosani, au sarbatorit aceasta zi, printr-un eveniment artistic.
Spectacolul-concurs de folclor, a fost sustinut de persoanele nevazatoare botosanene, ieri, la Casei Armatei.La acesta s-au inscris trei solisti vocali ai ansamblului nevazatorilor, doi solisti instrumentisti si taraful filialei. Participantii au avut motive intemeiate de a-si demonstra calitatile.
Tudorel Tupilus, presedinte Asociatia Nevazatorilor:"participantii la acest concurs vor primi premii in bani de asemenea ocupantii locului 1 se vor califica la faza finala a Concursului de Interpretare Muzicala care va avea loc la Botosani, pe data de 4-5 decembrie la teatrul Mihai Eminescu."
Muzica populara i-a incantat pe cei prezenti in sala.
Pentru a le fi alaturi si a-i incuraja pe artisti, nu au putut lipsi de la acest eveniment si ceilalti membri ai Asociatiei Nevazatorilor.
Actiunea de ieri este a doua de acest gen din 2008 la care participa membri ai Asociatiei Nevazatorilor.
(Gabriela Erdic, Andrei Cafelute, www.telemb.ro)

Dintotdeauna, repetiţia a fost mama succesului

Un bătrân, zâmbindu-le nevăzătorilor ce-şi continuau spectacolul şi în microbuz...

Publicul din Dorohoi, alături de bătrâni fiind şi primarul municipiului, Dorin Alexandrescu

Membrii a două familii de nevăzători, pregătindu-se pentru spectacolul dat de Taraful Filialei la un centru de îngrijire a bătrânilor din Dorohoi

„Cine ştie, câştigă”, în versiune modernă

Fazele pe filială ale celor două concursuri de cultură generală pentru nevăzători „Pe meridianele lumii” şi „Imaginea ta contează”, organizate sâmbătă la Filiala Nevăzătorilor Botoşani, respectă principiile cunoscutelor emisiuni televizate: „Cine ştie, câştigă”. La primul concurs, nouă concurenţi au ţinut să demonstreze cât de bine sunt pregătiţi în nu mai puţin de cinci domenii: misterele lumii, geografia României, muzică uşoară internaţională, istoria Campionatului european de fotbal şi dramaturgie. Juriul condus de muzeograful Gheorghe Median, care i-a avut în componenţă pe actualul preşedinte al Filialei, Tudorel Tupiluşi şi fostul preşedinte, Neculai Bunduc, a stabilit, în final, următorul clasament: Vasile Surugiu, Ioan Todeancă, Costel Chiriac - ocupanţii primelor trei locuri şi Constantin Surugiu - menţiune. Toţi au fost recompensaţi cu premii în bani de către preşedintele filialei, Tudorel Tupiluşi, sumele fiind între 200 şi 50 RON. „Imaginea ta contează”, competiţie eminamente feminină, a trezit interesul a trei competitoare, care au trebuit să demonstreze juriului cât de bine cunosc „Codul bunelor maniere”. În afara întrebărilor, cele trei membre ale filialei au avut de compus câte un catren, proba practică fiind menită să demonstreze viteza la „dezghiocat” prune (clasamentul s-a stabilit funcţie de numărul de sâmburi - „contabilizat” de juriu”). În final, pe primul loc s-a clasat Aneta Bartic, talentul ei epigramistic fiind hotărâtor, următoarele locuri fiind ocupate de Steluţa Surugiu şi Mariana Lupaşcu. Concurentele au fost recompensate cu premii în bani şi obiecte, ambele competiţii fiind urmărite şi punctate cu aplauze de către un public numeros. (Carmen MORARU)

Trei dintre învingătorii la "Meridianele lumii", cărora li se adaugă Ioan Todeancă

Candidatele la "Imaginea ta conteaza", la proba practică

Au reinceput repetitiile la orchestra, la Filiala Nevazatorilor

Copii orbi daţi afară din şcoală din cauza dezinteresului autorităţilor

Copiii nevăzători din 28 de judeţe nu pot merge la şcoală din cauză că direcţiile judeţene pentru protecţia copilului nu au decontat banii cheltuiţi pentru cazarea şi masa acestor elevi. Pentru că nu şi-a primit banii de opt ani, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din cadrul Primăriei Sectorului 2 i-a evacuat, chiar în prima zi a noului an şcolar, pe cei 350 de copii orbi. Şcoala din Sectorul 2 unde învăţau era singura din sudul ţării pentru elevii cu această deficienţă. "Copiilor nevăzători li se refuză, practic, dreptul la educaţie, iar fascismul ăsta ordinar se cheamă ‘Protecţia Copilului’. Oricare ar fi fost motivele pentru care cheltuielile de întreţinere nu au ajuns la DGASPC, nu este vina acestor copii, iar soluţia nu era să îi dea pe ei afară din şcoală", a precizat preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Sergiu Ruba. Direcţiile judeţene de protecţia copilului trebuie să deconteze cheltuielile de cazare şi masă ale elevilor care învaţă în Bucureşti. În condiţiile în care DGASPC nu şi-a primit, de opt ani, banii cuveniţi din judeţe, soluţia găsită de primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu, a fost să nu mai plătească contravaloarea cazării şi mesei pentru copiii cu deficienţe de vedere. Iar asta după ce primăria a trimis direcţiilor judeţene, în cei opt ani, mai multe notificări cu privire la plăţile restante. "Numai anul trecut s-au plătit 28 de miliarde de lei vechi pentru aceşti copii", spun edilii. Potrivit Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, evacuarea copiilor orbi din şcoală este urmarea dezinteresului autorităţilor pentru problemele acestei categorii.

Uite-aşa se joacă fata...

Of, de când îmi doream să înveţi să cânţi la acordeon, să mă mai odihnesc şi eu...

Ce frumos era cu vaporaşul...

Hotelul nostru, în lumina asfinţitului...

O zi la Aqua Magic e una care chiar merită trăită...

O dată-n viaţă sunt şi eu căpitan!

Nou sejur la mare pentru nevăzătorii botoşăneni

În prima săptămână a lunii septembrie, Filiala Nevăzătorilor Botoşani a organizat pentru a doua oară în acest an un sejur pe litoral, pentru membrii filialei. Dacă în iulie destinaţia aleasă a fost insula grecească Thassos, vacanţa din debutul toamnei a avut drept gazdă staţiunea Mamaia, de pe litoralul românesc. Hotelul Piccadilly, situat pe malul lacului Siutghiol şi la mică distanţă de mare, a constituit "centrul de greutate" al unei vacanţe cu mult soare şi cu valuri înspumate. Pentru grupul format din 34 de persoane, ieşirea pe litoralul autohton a însemnat zile tihnite de plajă, plimbări cu telegondola, dar şi cu vaporaşul pe mare. O seară plină de farmec şi de neobişnuit a fost cea de pe malul mării, când Sandu Surugiu şi Valentin Popa au dat tonul la cântec, la acordeon şi la fluier. În vecinătatea valurilor şi la lumina lunii s-a încins şi o horă, cei mai talentaţi dansatori fiind mezinii grupului, Daria şi Sebastian.

Doi botoşăneni calificaţi pentru finala Campionatului naţional de şah pentru nevăzători

În perioada 1-7 septembrie, la Băile Felix a fost organizată semifinala Campionatului naţional de şah pentru nevăzători. Din cei 42 de participanţi, s-au calificat 15, printre ei figurând şi Neculai Bunduc şi Cezar Vieru, ce au reprezentat Filiala Nevăzătorilor Botoşani. Ei vor fi prezenţi începând cu data de 2 noiembrie în finala Campionatului, programată a se desfăşura la Geoagiu Băi. Campionul din 2007, Dacian Pribeanu, este calificat direct în finală.

Mi-e dor

Mi-e dor de ceru-nstelat
Şi să alerg prin iarba udă
Deci Tu Doamne m-ai uitat?
Alungă Doamne suferinţa,
Amărăciunea, neputinţa,
Singurătatea şi tristeţea.
Ajută – mă să râd din nou
Dă-mi bucurie şi speranţă
Mi-ai dat putere şi iubire
A mai rămas să-mi dai lumina,
Lumina ochilor, putinţa,
Să nu mai stăruie dorinţa
De a vedea ceru-nstelat
Şi să alerg pe iarba udă…
Dr. Felicia Amariei,
membră a Filialei Nevăzătorilor Botoşani

Concurs literar

Duminică, la sediul Filialei Nevăzătorilor Botoşani a fost organizat un concurs literar ocazionat de împlinirea, în 2008, a 90 de ani de la moartea lui George Coşbuc. Concurenţii au avut de formulat răspunsuri legate de viaţa şi opera poetului ardelean, precum şi de recitat din creaţia sa poetică. Conform clasamentului stabilit de juriul concursului, primele locuri au fost ocupate, în ordine, de Costel Chiriac, Alexandru Surugiu, Simion Munteanu şi Ioan Todeancă. Preşedintele filialei, Tudorel Tupiluş, le-a oferit premii în bani din partea structurii pe care o conduce.

Şcoala la 60 de ani

* În cele aproape şase decenii de viaţă, Aneta Bartic a învăţat şase limbi străine, cea mai recentă fiind esperanto *
În cea de-a doua jumătate a lunii iulie, la Premantura, Croaţia, a fost organizată cea de-a 74 – a ediţie a Congresului esperanto, la care au participat nevăzători din 14 ţări ale Europei. La eveniment a fost prezentă şi Aneta Bartic, membră a Filialei nevăzătorilor Botoşani, în România existând patru nevăzători ce cunosc esperanto. „Cu noi a fost şi şeful nostru din România, Liviu Ciobanu, un strălucit esperantist. În Croaţia am fost la cursuri predate de Nataşa Kasimova, o rusoaică stabilită la Frankfurt. Era nevoie de multă perspicacitate. Erau tot felul de jocuri, mai degrabă un învăţământ non – formal”, detaliază Aneta Bartic. Nevăzătoarea din Botoşani a deprins primele noţiuni de esperanto în clasa a III-a, la Buzău, de la învăţătorul său. Din dorinţa de a putea purta o corespondenţă în limba universală, ce mai e cunoscută la ora actuală de aproximativ două milioane de oameni de pe Terra, s-a reapucat în februarie 2008 de învăţat, dobândind cunoştinţe pentru care a primit laude la Congres. În Croaţia, fiecare ţară a avut momente artistice, botoşăneanca încântând auditoriul cu romanţe în limba italiană, acompaniate la mandolină. De-a lungul deceniilor, Aneta Bartic a mai învăţat germana, franceza, italiana, spaniola şi engleza. „Mi-am dorit foarte mult să pot comunica cu semeni din întreaga lume. Într-o perioadă, corespondam cu nevăzători din 15 ţări, acum mai scriu doar în Croaţia, Italia şi Rusia. Nu e greu să înveţi la vârsta asta, voinţa contează. În Franţa sunt facultăţi de „oameni bătrâni”. Acasă am reviste în mai multe limbi, în Braille şi în „negru”. Voi traduce articolele cele mai interesante şi le voi publica în revistele „comunităţii esperanto””, promite Aneta Bartic.

Distribuind ajutoare, la Baranca - Hudeşti

Donaţii pentru nevăzătorii din zonele sinistrate

În această săptămână, la iniţiativa preşedintelui Filialei nevăzătorilor Botoşani, Tudorel Tupiluş, membrii filialei au donat pentru nevăzătorii din Rădăuţi Prut, Rediu şi Baranca (Hudeşti) haine, lenjerie, plapome, perne şi încălţăminte, din partea filialei cumpărându-se alimente şi apă minerală. O donaţie realmente importantă a fost cea făcută de familia lui Victor Brumă, membru al filialei. Sâmbătă, cu sprijinul Angelei Curelariu, director executiv al DGASPC Botoşani (ce a pus la dispoziţie mijlocul de transport), ajutoarele au ajuns la nevăzătorii din cele trei localităţi. Din fericire, numărul persoanelor fără vedere ale căror case au fost distruse de ape e relativ redus, numai că se confruntă şi ei, la fel ca şi consătenii lor, cu lipsa apei potabile, a alimentelor, grădinile fiindu-le în mare parte compromise. Unii nevăzători, având casele situate mai departe de Prut, au devenit gazde pentru sătenii ale căror case s-au făcut una cu pământul. Bună parte din ajutoarele strânse de nevăzătorii botoşăneni au fost donate, în final, Comandamentului organizat de Primăria Hudeşti în şcoala din Baranca, pentru a fi distribuite sinistraţilor din localitate - ce sunt adăpostiţi în corturile din tabăra improvizată din vecinătate (Carmen MORARU)

Lumea largă, cu ochii minţii şi ai sufletului

Trăim un timp în care suntem, mai mereu, extrem de grăbiţi. Nu vedem decât lucrurile sau locurile de care avem nevoie, de care depinde existenţa noastră. Scriam, pe vremuri, despre bucuriile simple ale vieţii, material în care aveam în vedere exact frumuseţea care există în fiece detaliu, şi căreia, din păcate, nu-i acordăm importanţă. Chiar dacă aparent suntem oameni a căror viaţă curge în zodia normalităţii, ne ciuntim singuri şansa de a ne bucura, de a gusta libertatea ce ne e oferită pe frânturi, de a privi - cu ochii largi deschişi şi cu un zâmbet - ceea ce este în jurul nostru. Pentru nevăzători, lucrurile stau cu totul altfel. Estera Colesniuc a văzut până în adolescenţă, timp după care culorile care o înconjurau s-au preschimbat în beznă. Cu o voinţă de fier, a luat viaţa de la început. A învăţat să ocolească obstacolele, să „simtă” fiecare colţişor al locuinţei, pe care nu-l mai vedea şi chiar mai mult decât atât. Lucrează, scrie poezii, are prieteni ce-o vizitează - marea majoritatea din lumea artei - şi-şi trăieşte viaţa realmente frumos. La început lunii iulie a fost, împreună cu un grup de nevăzători botoşăneni, într-un sejur în insula grecească Thassos. I-am urmărit emoţia şi bucuria ce i se oglindeau aproape permanent pe chip. În urma descrierilor celor din jur, recrea peisajele, ochii minţii păstrându-şi întreaga acuitate.
Revenită la Botoşani, Estera a rememorat vraja zilelor petrecute pe Thassos: „Era o zonă altfel, cu climă mediteraneană. Tot sejurul a fost ca un vis frumos. La Kavala eram într-o stare de veghe când i-am auzit pe ceilalţi spunând: „E mirific”. În jur erau palmieri, ficuşi, măslini, lămâi… Când am ajuns, cu feribotul, pe insulă, am crezut că toţi greierii din zonă şi-au făcut staţie de amplificare. Apoi am aflat că este vorba de cosaşi ce au fost aduşi pe insulă pentru a ţine la distanţă pescăruşii prea îndrăzneţi”. Pentru cei ce nu înţeleg cum se dezvăluie un teritoriu necunoscut unui om care şi-a pierdut vederea, Estera are o explicaţie extrem de plastică şi de concretă, în acelaşi timp: „Dincolo de vizual, de ceea ce poate să prindă retina, există multe alte percepţii. Este vorba despre atingere, trăire, simţire. Imaginaţia este foarte importantă. Atunci când cineva îmi povesteşte despre o culoare, o nuanţă, îmi este foarte uşor să vizualizez un peisaj descris, un om, un ţărm. Aşa cum îmi imaginez asortarea unei ţinute sau a unui interior sau ce se află într-un muzeu, tot aşa am încercat să „văd” frumuseţile insulei, folosindu-mă de celelalte percepţii, care sunt mult mai intense. E o lege a firii. Atunci când ceva lipseşte, celelalte se dezvoltă în compensare. E o lege a lui Dumnezeu, care te îndeamnă să te bucuri de tot ce e frumos”. Estera consideră foarte important faptul că a fost în străinătate într-un grup de prieteni: „Era vacanţă şi am vrut să mă simt bine. Am încercat să fiu plăcută pentru ceilalţi, să ne fim unii altora de folos. Saint Exupery spunea: „cu ochii nu poţi vedea limpede, doar cu inima poţi privi în miezul lucrurilor”. Noi am învăţat că una din marile valori ale vieţii e să investeşti în relaţiile interumane. Atunci când ne facem prieteni, chiar îi iubim, chiar investim în relaţii, nu este un lucru de joacă pentru noi. Omul de lângă noi întradevăr contează. Astfel relaţiile sunt profunde şi frumoase şi aduc bucurie de ambele părţi. Revenind la „descoperirile” din insula grecească, interlocutoarea noastră s-a declarat încântată inclusiv de ce a găsit în vila în care am fost cazaţi, unde era şi frigider, dar şi aragaz, unde îţi puteai pregăti masa. „Plajele erau amenajate, aveau şi şezlonguri. M-au impresionat stâncile care coborau în mare, diversitatea locurilor, unde se îmbina anticul cu modernul, varietatea petrecerilor şi a oamenilor. Mi-au fost dragi serile româneşti, calde, cu scârjele, cu cărniţă friptă, cu dans, cu frunzele domnului Valentin. Mi-a plăcut când i-a răspuns, cu acelaşi simţ al umorului, peruanca pe care am întâlnit-o în staţiunea Potos. M-a impresionat croaziera, baia în mare şi faptul că ne-a lăsat căpitanul să „conducem” vaporul. La seara grecească, în final s-a turnat alcool, s-a aprins focul şi s-au spart farfurii”. Numai că Estera nu a fost singura care a descoperit lumea cu ochii sufletului şi a minţii. Sandu Surugiu, fără de care nici o excursie a nevăzătorilor botoşăneni nu are farmec, a învăţat să facă pluta în Marea Egee, pe care a străbătut-o şi în croazieră, ne-a cântat la vreme de seară la vioară şi la acordeon şi n-a ratat nici seara grecească. Angela, soţia sa, s-a dovedit din nou mare specialist la făcut scârjele, dar şi operator cu experienţă, ea filmând momentele savuroase ale sejurului, printre care interviurile - cu răspunsuri de un firesc desăvârşit - pe care le-am luat pe plajă. Mihaela şi Ciprian, maseuri la Botoşani, s-au dovedit şi ei oameni care ştiu să trăiască la cote maxime. Au dansat, au jucat volei în mare şi au descoperit frumuseţile insulei alături de noi toţi. Ce să mai spun de Daria, mezina grupului, de 5 ani neîmpliniţi, care s-a dovedit a fi cel mai cuminte copil pe care l-am văzut vreodată… Şi-n plus, deja un sprijin pentru mama ei, Florentina, care nu vede deloc. Bianca, fiica preşedintelui botoşănean al nevăzătorilor, Tudorel Tupiluş, avea talent de viitor manechin, ea pozând în toată legea pentru fiecare fotografie. Ar fi mulţi de pomenit, dar mai important e grupul, în sine, ce e extrem de unit. Ştiu să se distreze, ştiu să-şi depăşească ceea ce oamenii din jur numesc handicap şi să-şi trăiască existenţa ca orice om normal. După cele câteva luni petrecute în mijlocul lor, am aproape convingerea că viaţa multora dintre ei e mai frumoasă decât a celor ce vedem tot ce ne înconjoară. Ei percep doar ce e frumos, noi vedem realitatea cu bune şi cu rele, ades cu multe urâţenii. Dar nu pot să cred, îl uitam pe Valentin, unul din cei doi şoferi ai autocarului, prieten de câţiva ani al nevăzătorilor botoşăneni. A glumit în permanenţă, a cântat la fluier şi în curtea vilei, dar şi pe stradă - înfrăţit ad – hoc cu peruanii ajunşi în insulă - s-a costumat în pirat pe vasul de croazieră şi ne-a dus şi ne-a adus cu bine acasă. În final de sejur, i-a mulţumit lui Dumnezeu că totul a decurs fără peripeţii, ieşirea grupului de nevăzători botoşăneni peste graniţe fiind o premieră pentru ţara noastră.
Concluzia a tot ce s-a întâmplat în largul Mării Egee îi aparţine tot Esterei: „Sunt tare mândră de oamenii care au lucrat în umbră pentru ca toate aceste lucruri să fie trăite şi atinse. Nişte oameni, nişte pescăruşi care au înţeles ce înseamnă dragostea… Sunt convinsă că în lumea asta mare există foarte multe locuri care aşteaptă să fie explorate de noi. Important e să rămânem la fel de apropiaţi şi de calzi cum am fost pe Thassos”. (Carmen MORARU)

Înfrăţirea între popoare...

La cât e de sărată marea, ne-ar ţine şi fără colac...

Mergem la plajă sau la o bere?...

E buna îngheţata la greci. Dar cam scumpă!

Întâlnire cu trecutul Greciei...

Un pirat înspăimântător...

Oameni la apă!

În croazieră pe Marea Egee

Sandu şi Ciprian, cântând în tandem pe Insula Thasos