miercuri, 24 decembrie 2008
Tradiţii şi daruri, la Filiala Nevăzătorilor
Petrecere de Crăciun la "Mioriţa"
sâmbătă, 20 decembrie 2008
Oaspeţi din străinătate pe blogul nevăzătorilor botoşăneni
miercuri, 10 decembrie 2008
Un scriitor nevazator din Botoşani, premiat la Iaşi
duminică, 7 decembrie 2008
Trei premii pentru botoşăneni, la Festivalul naţional pentru nevăzători
sâmbătă, 6 decembrie 2008
marți, 2 decembrie 2008
Festival naţional pentru artiştii nevăzători
joi, 6 noiembrie 2008
Succesul şi arta adevărată au rădăcini profunde în social
luni, 20 octombrie 2008
vineri, 17 octombrie 2008
Ziua bastonului alb
Veacuri la rind nevazatorii foloseau bastonul numai ca instrument ajutator în calatorii.Abia în secolul 20 el a fost promovat ca simbol pentru a avertiza lumea ca persoana care îl poarta este nevazatoare.Bastonul alb este considerat un obiect reprezentativ pentru nevazatori si totodata un instrument al independentei.
Si membrii Asociatiei Nevazatorilor din Botosani, au sarbatorit aceasta zi, printr-un eveniment artistic.
Spectacolul-concurs de folclor, a fost sustinut de persoanele nevazatoare botosanene, ieri, la Casei Armatei.La acesta s-au inscris trei solisti vocali ai ansamblului nevazatorilor, doi solisti instrumentisti si taraful filialei. Participantii au avut motive intemeiate de a-si demonstra calitatile.
Tudorel Tupilus, presedinte Asociatia Nevazatorilor:"participantii la acest concurs vor primi premii in bani de asemenea ocupantii locului 1 se vor califica la faza finala a Concursului de Interpretare Muzicala care va avea loc la Botosani, pe data de 4-5 decembrie la teatrul Mihai Eminescu."
Muzica populara i-a incantat pe cei prezenti in sala.
Pentru a le fi alaturi si a-i incuraja pe artisti, nu au putut lipsi de la acest eveniment si ceilalti membri ai Asociatiei Nevazatorilor.
Actiunea de ieri este a doua de acest gen din 2008 la care participa membri ai Asociatiei Nevazatorilor.
(Gabriela Erdic, Andrei Cafelute, www.telemb.ro)
duminică, 5 octombrie 2008
sâmbătă, 4 octombrie 2008
sâmbătă, 27 septembrie 2008
„Cine ştie, câştigă”, în versiune modernă
Fazele pe filială ale celor două concursuri de cultură generală pentru nevăzători „Pe meridianele lumii” şi „Imaginea ta contează”, organizate sâmbătă la Filiala Nevăzătorilor Botoşani, respectă principiile cunoscutelor emisiuni televizate: „Cine ştie, câştigă”. La primul concurs, nouă concurenţi au ţinut să demonstreze cât de bine sunt pregătiţi în nu mai puţin de cinci domenii: misterele lumii, geografia României, muzică uşoară internaţională, istoria Campionatului european de fotbal şi dramaturgie. Juriul condus de muzeograful Gheorghe Median, care i-a avut în componenţă pe actualul preşedinte al Filialei, Tudorel Tupiluşi şi fostul preşedinte, Neculai Bunduc, a stabilit, în final, următorul clasament: Vasile Surugiu, Ioan Todeancă, Costel Chiriac - ocupanţii primelor trei locuri şi Constantin Surugiu - menţiune. Toţi au fost recompensaţi cu premii în bani de către preşedintele filialei, Tudorel Tupiluşi, sumele fiind între 200 şi 50 RON. „Imaginea ta contează”, competiţie eminamente feminină, a trezit interesul a trei competitoare, care au trebuit să demonstreze juriului cât de bine cunosc „Codul bunelor maniere”. În afara întrebărilor, cele trei membre ale filialei au avut de compus câte un catren, proba practică fiind menită să demonstreze viteza la „dezghiocat” prune (clasamentul s-a stabilit funcţie de numărul de sâmburi - „contabilizat” de juriu”). În final, pe primul loc s-a clasat Aneta Bartic, talentul ei epigramistic fiind hotărâtor, următoarele locuri fiind ocupate de Steluţa Surugiu şi Mariana Lupaşcu. Concurentele au fost recompensate cu premii în bani şi obiecte, ambele competiţii fiind urmărite şi punctate cu aplauze de către un public numeros. (Carmen MORARU)
vineri, 26 septembrie 2008
sâmbătă, 20 septembrie 2008
Copii orbi daţi afară din şcoală din cauza dezinteresului autorităţilor
Copiii nevăzători din 28 de judeţe nu pot merge la şcoală din cauză că direcţiile judeţene pentru protecţia copilului nu au decontat banii cheltuiţi pentru cazarea şi masa acestor elevi. Pentru că nu şi-a primit banii de opt ani, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din cadrul Primăriei Sectorului 2 i-a evacuat, chiar în prima zi a noului an şcolar, pe cei 350 de copii orbi. Şcoala din Sectorul 2 unde învăţau era singura din sudul ţării pentru elevii cu această deficienţă. "Copiilor nevăzători li se refuză, practic, dreptul la educaţie, iar fascismul ăsta ordinar se cheamă ‘Protecţia Copilului’. Oricare ar fi fost motivele pentru care cheltuielile de întreţinere nu au ajuns la DGASPC, nu este vina acestor copii, iar soluţia nu era să îi dea pe ei afară din şcoală", a precizat preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Sergiu Ruba. Direcţiile judeţene de protecţia copilului trebuie să deconteze cheltuielile de cazare şi masă ale elevilor care învaţă în Bucureşti. În condiţiile în care DGASPC nu şi-a primit, de opt ani, banii cuveniţi din judeţe, soluţia găsită de primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu, a fost să nu mai plătească contravaloarea cazării şi mesei pentru copiii cu deficienţe de vedere. Iar asta după ce primăria a trimis direcţiilor judeţene, în cei opt ani, mai multe notificări cu privire la plăţile restante. "Numai anul trecut s-au plătit 28 de miliarde de lei vechi pentru aceşti copii", spun edilii. Potrivit Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, evacuarea copiilor orbi din şcoală este urmarea dezinteresului autorităţilor pentru problemele acestei categorii.
joi, 11 septembrie 2008
Nou sejur la mare pentru nevăzătorii botoşăneni
Doi botoşăneni calificaţi pentru finala Campionatului naţional de şah pentru nevăzători
marți, 19 august 2008
Mi-e dor
Şi să alerg prin iarba udă
Deci Tu Doamne m-ai uitat?
Alungă Doamne suferinţa,
Amărăciunea, neputinţa,
Singurătatea şi tristeţea.
Ajută – mă să râd din nou
Dă-mi bucurie şi speranţă
Mi-ai dat putere şi iubire
A mai rămas să-mi dai lumina,
Lumina ochilor, putinţa,
Să nu mai stăruie dorinţa
De a vedea ceru-nstelat
Şi să alerg pe iarba udă…
Dr. Felicia Amariei,
membră a Filialei Nevăzătorilor Botoşani
duminică, 17 august 2008
Concurs literar
Duminică, la sediul Filialei Nevăzătorilor Botoşani a fost organizat un concurs literar ocazionat de împlinirea, în 2008, a 90 de ani de la moartea lui George Coşbuc. Concurenţii au avut de formulat răspunsuri legate de viaţa şi opera poetului ardelean, precum şi de recitat din creaţia sa poetică. Conform clasamentului stabilit de juriul concursului, primele locuri au fost ocupate, în ordine, de Costel Chiriac, Alexandru Surugiu, Simion Munteanu şi Ioan Todeancă. Preşedintele filialei, Tudorel Tupiluş, le-a oferit premii în bani din partea structurii pe care o conduce.
miercuri, 13 august 2008
Şcoala la 60 de ani
* În cele aproape şase decenii de viaţă, Aneta Bartic a învăţat şase limbi străine, cea mai recentă fiind esperanto *
În cea de-a doua jumătate a lunii iulie, la Premantura, Croaţia, a fost organizată cea de-a 74 – a ediţie a Congresului esperanto, la care au participat nevăzători din 14 ţări ale Europei. La eveniment a fost prezentă şi Aneta Bartic, membră a Filialei nevăzătorilor Botoşani, în România existând patru nevăzători ce cunosc esperanto. „Cu noi a fost şi şeful nostru din România, Liviu Ciobanu, un strălucit esperantist. În Croaţia am fost la cursuri predate de Nataşa Kasimova, o rusoaică stabilită la Frankfurt. Era nevoie de multă perspicacitate. Erau tot felul de jocuri, mai degrabă un învăţământ non – formal”, detaliază Aneta Bartic. Nevăzătoarea din Botoşani a deprins primele noţiuni de esperanto în clasa a III-a, la Buzău, de la învăţătorul său. Din dorinţa de a putea purta o corespondenţă în limba universală, ce mai e cunoscută la ora actuală de aproximativ două milioane de oameni de pe Terra, s-a reapucat în februarie 2008 de învăţat, dobândind cunoştinţe pentru care a primit laude la Congres. În Croaţia, fiecare ţară a avut momente artistice, botoşăneanca încântând auditoriul cu romanţe în limba italiană, acompaniate la mandolină. De-a lungul deceniilor, Aneta Bartic a mai învăţat germana, franceza, italiana, spaniola şi engleza. „Mi-am dorit foarte mult să pot comunica cu semeni din întreaga lume. Într-o perioadă, corespondam cu nevăzători din 15 ţări, acum mai scriu doar în Croaţia, Italia şi Rusia. Nu e greu să înveţi la vârsta asta, voinţa contează. În Franţa sunt facultăţi de „oameni bătrâni”. Acasă am reviste în mai multe limbi, în Braille şi în „negru”. Voi traduce articolele cele mai interesante şi le voi publica în revistele „comunităţii esperanto””, promite Aneta Bartic.
sâmbătă, 2 august 2008
Donaţii pentru nevăzătorii din zonele sinistrate
În această săptămână, la iniţiativa preşedintelui Filialei nevăzătorilor Botoşani, Tudorel Tupiluş, membrii filialei au donat pentru nevăzătorii din Rădăuţi Prut, Rediu şi Baranca (Hudeşti) haine, lenjerie, plapome, perne şi încălţăminte, din partea filialei cumpărându-se alimente şi apă minerală. O donaţie realmente importantă a fost cea făcută de familia lui Victor Brumă, membru al filialei. Sâmbătă, cu sprijinul Angelei Curelariu, director executiv al DGASPC Botoşani (ce a pus la dispoziţie mijlocul de transport), ajutoarele au ajuns la nevăzătorii din cele trei localităţi. Din fericire, numărul persoanelor fără vedere ale căror case au fost distruse de ape e relativ redus, numai că se confruntă şi ei, la fel ca şi consătenii lor, cu lipsa apei potabile, a alimentelor, grădinile fiindu-le în mare parte compromise. Unii nevăzători, având casele situate mai departe de
marți, 15 iulie 2008
Lumea largă, cu ochii minţii şi ai sufletului
Revenită la Botoşani, Estera a rememorat vraja zilelor petrecute pe Thassos: „Era o zonă altfel, cu climă mediteraneană. Tot sejurul a fost ca un vis frumos. La Kavala eram într-o stare de veghe când i-am auzit pe ceilalţi spunând: „E mirific”. În jur erau palmieri, ficuşi, măslini, lămâi… Când am ajuns, cu feribotul, pe insulă, am crezut că toţi greierii din zonă şi-au făcut staţie de amplificare. Apoi am aflat că este vorba de cosaşi ce au fost aduşi pe insulă pentru a ţine la distanţă pescăruşii prea îndrăzneţi”. Pentru cei ce nu înţeleg cum se dezvăluie un teritoriu necunoscut unui om care şi-a pierdut vederea, Estera are o explicaţie extrem de plastică şi de concretă, în acelaşi timp: „Dincolo de vizual, de ceea ce poate să prindă retina, există multe alte percepţii. Este vorba despre atingere, trăire, simţire. Imaginaţia este foarte importantă. Atunci când cineva îmi povesteşte despre o culoare, o nuanţă, îmi este foarte uşor să vizualizez un peisaj descris, un om, un ţărm. Aşa cum îmi imaginez asortarea unei ţinute sau a unui interior sau ce se află într-un muzeu, tot aşa am încercat să „văd” frumuseţile insulei, folosindu-mă de celelalte percepţii, care sunt mult mai intense. E o lege a firii. Atunci când ceva lipseşte, celelalte se dezvoltă în compensare. E o lege a lui Dumnezeu, care te îndeamnă să te bucuri de tot ce e frumos”. Estera consideră foarte important faptul că a fost în străinătate într-un grup de prieteni: „Era vacanţă şi am vrut să mă simt bine. Am încercat să fiu plăcută pentru ceilalţi, să ne fim unii altora de folos. Saint Exupery spunea: „cu ochii nu poţi vedea limpede, doar cu inima poţi privi în miezul lucrurilor”. Noi am învăţat că una din marile valori ale vieţii e să investeşti în relaţiile interumane. Atunci când ne facem prieteni, chiar îi iubim, chiar investim în relaţii, nu este un lucru de joacă pentru noi. Omul de lângă noi întradevăr contează. Astfel relaţiile sunt profunde şi frumoase şi aduc bucurie de ambele părţi. Revenind la „descoperirile” din insula grecească, interlocutoarea noastră s-a declarat încântată inclusiv de ce a găsit în vila în care am fost cazaţi, unde era şi frigider, dar şi aragaz, unde îţi puteai pregăti masa. „Plajele erau amenajate, aveau şi şezlonguri. M-au impresionat stâncile care coborau în mare, diversitatea locurilor, unde se îmbina anticul cu modernul, varietatea petrecerilor şi a oamenilor. Mi-au fost dragi serile româneşti, calde, cu scârjele, cu cărniţă friptă, cu dans, cu frunzele domnului Valentin. Mi-a plăcut când i-a răspuns, cu acelaşi simţ al umorului, peruanca pe care am întâlnit-o în staţiunea Potos. M-a impresionat croaziera, baia în mare şi faptul că ne-a lăsat căpitanul să „conducem” vaporul. La seara grecească, în final s-a turnat alcool, s-a aprins focul şi s-au spart farfurii”. Numai că Estera nu a fost singura care a descoperit lumea cu ochii sufletului şi a minţii. Sandu Surugiu, fără de care nici o excursie a nevăzătorilor botoşăneni nu are farmec, a învăţat să facă pluta în Marea Egee, pe care a străbătut-o şi în croazieră, ne-a cântat la vreme de seară la vioară şi la acordeon şi n-a ratat nici seara grecească. Angela, soţia sa, s-a dovedit din nou mare specialist la făcut scârjele, dar şi operator cu experienţă, ea filmând momentele savuroase ale sejurului, printre care interviurile - cu răspunsuri de un firesc desăvârşit - pe care le-am luat pe plajă. Mihaela şi Ciprian, maseuri la Botoşani, s-au dovedit şi ei oameni care ştiu să trăiască la cote maxime. Au dansat, au jucat volei în mare şi au descoperit frumuseţile insulei alături de noi toţi. Ce să mai spun de Daria, mezina grupului, de 5 ani neîmpliniţi, care s-a dovedit a fi cel mai cuminte copil pe care l-am văzut vreodată… Şi-n plus, deja un sprijin pentru mama ei, Florentina, care nu vede deloc. Bianca, fiica preşedintelui botoşănean al nevăzătorilor, Tudorel Tupiluş, avea talent de viitor manechin, ea pozând în toată legea pentru fiecare fotografie. Ar fi mulţi de pomenit, dar mai important e grupul, în sine, ce e extrem de unit. Ştiu să se distreze, ştiu să-şi depăşească ceea ce oamenii din jur numesc handicap şi să-şi trăiască existenţa ca orice om normal. După cele câteva luni petrecute în mijlocul lor, am aproape convingerea că viaţa multora dintre ei e mai frumoasă decât a celor ce vedem tot ce ne înconjoară. Ei percep doar ce e frumos, noi vedem realitatea cu bune şi cu rele, ades cu multe urâţenii. Dar nu pot să cred, îl uitam pe Valentin, unul din cei doi şoferi ai autocarului, prieten de câţiva ani al nevăzătorilor botoşăneni. A glumit în permanenţă, a cântat la fluier şi în curtea vilei, dar şi pe stradă - înfrăţit ad – hoc cu peruanii ajunşi în insulă - s-a costumat în pirat pe vasul de croazieră şi ne-a dus şi ne-a adus cu bine acasă. În final de sejur, i-a mulţumit lui Dumnezeu că totul a decurs fără peripeţii, ieşirea grupului de nevăzători botoşăneni peste graniţe fiind o premieră pentru ţara noastră.
Concluzia a tot ce s-a întâmplat în largul Mării Egee îi aparţine tot Esterei: „Sunt tare mândră de oamenii care au lucrat în umbră pentru ca toate aceste lucruri să fie trăite şi atinse. Nişte oameni, nişte pescăruşi care au înţeles ce înseamnă dragostea… Sunt convinsă că în lumea asta mare există foarte multe locuri care aşteaptă să fie explorate de noi. Important e să rămânem la fel de apropiaţi şi de calzi cum am fost pe Thassos”. (Carmen MORARU)